Page 545 - ATLANTE_LINGUISTICO_SICILIA
P. 545
Mòriri a mmari è mmolto diffiçile, perché na vota niàvuṭṛi, prima sti bbollettinni
ccà, u papa mia a quell’età e ccomu tutti l’àvuṭṛi piscatura, u bbollettinu era le
dimostrazioni di nuvole che ffaçevano nta ll’aria picchì quannu era tuttu serenu
allura si façìanu queste ṣṭṛafinature come un delfino nell’aria e ppoi se le
mangiava; loro avevano la tattica, la rriconoscenza e ll’esperienza di capire sti
nuvoli chi appartinìvanu a lu malutempu, fra ventiquaṭṭṛuri arrivava u malutempu,
era una cosa preçisa, scientifica proprio. Cc’era l’òcchiu i ventu pure, colorato
come l’arcobbaleno colorato, e li chiamamu òcchiu i ventu, l’avviso, si forma
abbattutu u suli a ppunenti, a ovest, si forma tipo n’arcobbaleno piccolo, chiddu è
n’òcchiu i ventu, vuol dire che ddopu ventiquaṭṭṛuri è mmalutempu.
715 Riposto
Sebastiano Spoto
A prima vota ca vinìu a mmari...io sono pattitu da casa che avevo sediçi anni oggi
ne ho ṭṛenta e ssiamo partiti da potto di Rriposto per andare a llavorare nella zzona
della Ggrècia preciso a Ccreta ugghiornu avìamu statu ndera cû feru ittatu, puttava
bontempu e nniscemu a mmari nn’allargamu cinquantaquaṭṭṛu mìgghia fora a
sciroccu di Creta. Muḍḍamu u conzu e muḍḍamu ccussì câ prua a ggricali,
ṭṛamuntana e ggreco ri sta manera manu manu ca muḍḍàvamu s’affacciau u
cumannanti e ddici: “carusi viriti ca puttau malu tempu, puttau di ottu a nnovi ri
gricali ccussì...c’avimuma ffari?” Pecciò iu circava cunzìgghiu ri cristiani
ch’eravàmu a bboddu, nni taliamu nta facci c’amâ ffari...ommai avìa ṛṛistatu pocu
conzu a muḍḍari e mmuḍḍàmulu tuttu e muḍḍamu tutti i conzi tutta a stisa picchì
quannu si riçi muḍḍamu tutti i conzi si diçi a stisa, tutti cosi. Finemu i muḍḍari u
tempu ri manciari, cc’era mo zzìu ca faciva a vàrdia diçi vuaṭṛi cuccativi ca iu stàiu
accura pû tempu. Nenti mancu u tempu i manciari riçi u tempu sta façennu ṭṛoppu
bbruttu...acchiappamu...sappamu! Nni mìsimu ngirata n’abbersamu e ssappamu
èranu l’ottu i sira ri l’ottu i sira finimu a mmenziornu, di ottu a nnovi puttau di novi
a ddeçi...èramu a ccenṭṛu di canali ṭṛa Creta e Ccipro. U conzu siccomu l’avìa
muḍḍatu a ggrecu e u tempu puttava di ggrecali, pi ggiusta regola nuaṭṛi u tempu
puttava di gricali e nuaṭṛi muḍḍàvamu a libbècciu û cunṭṛàriu ggiustu a ura di
sappari avìamu a sappari a ggricali a rema nnu puttau, nu scinnìu tuttu paru nnû
misi acussì comô sciroccu picciò nni vinìa u mari tuttu i chiattu, nn’ammazzau.
Stèsimu dudiçi uri ppi ttirari chiḍḍu chi avìamu a ttirari. Du casci i conzu i lassamu
a mmari, a vita cci avìamu pessu e ppi turnari ntera stèsimu ṭṛentasei ore, pi
ttuccari u tirenu, pi ttuccari Creta ṭṛentasei ore e questa è stata la mia prima
esperienza di mare. A prima vota ca ivu a mmari...ca poi mi quattiau diçi ora sei
idoneu e ppo fari sta vita. Vicinu a nnoi cc’era u ṛṛimorchiaturi d’alto mari c’ava
statu nall’India ca stàvanu fermi dda, facìa d’alàggiu a na nave che ppassava cavi
sottomarini questi qua manu manu ca nuaṭṛi caminàvamu, ggiustamente u
ṛṛimurchiaturi è inaffondabbile, nni stàvanu vicini picchì si spagnàvanu ca ṭṛa un
corpu ri mari e ll’auṭṛu ni nni ièvamu ô funnu. Cc’era na tempesta a mmari, acqua,
ventu, ggrandine. Iu ti parru chi pprima nuaṭṛi avìamu un pescherècciu, na varca
chissa è vvintiddu meṭṛi, chiḍḍa era ventisette meṭṛi, cincu meṭṛi suvèrchiu i chista
ccà, u mari nn’acchianau i prua, non c’era pròpia completamente, nuaṭṛi
caminàvamu sulu cu gli assi ingranati, colle marce messe nei motori, i ogni corpu
i mari cci saliva di prua, tu calcola che aveva una prua pe ddue volte ri chissa,
nn’azzicàvamu i prua, un cciâ façèvamu, mancu l’automàticu cciâ façeva. Cc’era
ninfernu a mmari, cc’era ummanicòmiu. E cc’era unu ai levi e unu ô timuni.
Comunchi p’accuzzari u discussu dopu ṭṛentaseiuri ni nni jemu ntera e cci puttamu
540

