Page 540 - ATLANTE_LINGUISTICO_SICILIA
P. 540

Il mmestiere che ho ffato prima ho ffatto il mestiere che ho ffatto çingue anni di
                     navigare, da quindici anni fino a vindunanno, fino a vindunannê mmezzu. Poi mia
                     mamma diçi, come, tu ci hai la bbarca a gghiri ccani, a gghiri fora… e ppoi è stato
                     che mi ho ffatto fidanzato, câ micizi cu mme mugghieri, me maṭṛi riçi dunnâ gghiri,
                     votî cca, e ṛṛistavu a, poi piglià a patenti di capitanu e cchi… e rriuscì a ffari u
                     capitanu ca… avi nna vita ca fàcciu u capitanu e tutt’è qquest e ssiamo qua sempre
                     a llavorare. La ggiornata a bbordo si svolge: si lavora notte e ggiorno, picchì sempi
                     si tira, si molla, si dorme poco, si mangia poco, si mangia si dici quannu un cc’è
                     ffami e ssi rormi quannu un cc’è ssonnu, perciò… a bbordu nuaṭṛi svulggemu u
                     ṭṛavàggliu, a la notti chi si lavora sempi tira e mmolla facemu cingu-sei calati di…
                     cingu-sei calati, setti, ala volti si unu voli scoppa â nuttata. Di ggiorno ni facemu,
                     u jornu ni facemu ṭṛi calati ca… u jornu ṭṛi picchì macari pi ffari rripusari i personi,
                     i chistiani a bbordu chi macari unu… e sùbbitu ccussì, scartari i pisci, scartari,
                     sistimalli,  na  i  vaschetti,  lavalli,  sistimalli…  e  ccongelari  e  ffari  u  frìscu  e  u
                     congelatu, chissu chiḍḍṛu chi ssi fici a bbordu è. Mangamu sempi chi so, quìnnici
                     jorna, diciottu jorna, vindi jorna, fina ca unu riesce a cconzumari a nafta picchì s’
                     un fa bburdata ggiusta un cc’è di fari nenti e questi è la ggiornata chi facimu a
                     bbordu, semu tutti na famìgghia, tutti persone ca, tutti chistiani ca n’abbuscamu lu
                     pani ca u misteri è cchissu…

                     342 Licata
                     A notti sonâ svegglia, e iu cciamâ ttutti, cciamâ ttutti, nni susemu e ni nn’emu a
                     ṭṭṛavagghiari, vinemu cca a bbordu e ni riunemu tuttâ bbordu, quannu semu tuttu
                     prondu… mullammî cimi e nni nn’emmâ mmari, ca niscemu, niscemû portu e ppo
                     ni mittemu a ṛṛutta dunn’amâ ggiri, poi aṛṛivamu unn’ammâ ṛṛivari, ia ciammu a
                     ttuttû  cupàggiu,  iḍḍṛi  éttanu  a  ṛizza  a  mmari  e  cuminciammâ  ccalari,  dipende
                     sempre, riçemu, unnè che ssemu. Quannu facemu lu ṛete di cala, poi sarpamu,
                     tirammâ ṛizza e iḍḍṛi scàrtinî pisci, ia sempri au tumuni che diriggu, dirìggu sempri
                     a varca, a secunna, dipende, se emmu ḍḍṛa ffora facimmu do cale, si emmu ccà
                     nterra facemu quaṭṭṛu cale, cincu cale, sei cale, dipende… cu a spurcìzia che…
                     ṭṛase inṭṛa u saccu. E ppoi ni nni vinemmu rinṭṛa û portu, aṛṛipigghiammu arré a
                     varca, vinnemmu i pisci, nni sciarriammu chî ṛṛigatteri, pî prezzi, chiḍḍṛê llaṭṛu e
                     ppoi ni nni emu â casa…

                     343 Lampedusa
                     Era picciriḍḍṛu, carusu, e cci arrubbava a varca a me pà, pirchì àiu avutu sempri
                     a passioni dô mari iu, mi divirtìa, u divirtimentu mia era iri a ppiscari. Cci rrubbàiu
                     a varca a me pà na bella iurnata. Mi scantu da morire dê ḍḍṛaunari iu, pròpria cci
                     hàiu un’ossessioni. Anni fa, mi pìgghiu sta varca, cc’era to nonnu, ggente grande
                     e stàvunu nfacci e Cala Pisana a ṭṛaniari a palàmiti, ô ṛṛiddossu, pronti a scappari.
                     Iu carusu, vàiu pinsannu ô çelu se è nìvuru, se giallu, se russu? Chi mi interessa,
                     un capìa nenti. Ennu contro, darrè e l’ìsula, cchiù agghiri ḍḍṛà ìa e cchiù palamiti
                     pigghiava e cchiossà mi piaçìa. Ṭṛaniava e ancucciava, ṭṛaniava e ancucciava,
                     pigghiava belli palàmiti. Era arrivatu quasi a a ggrecali, di nuovo di ritornu, e
                     cc’era  un  celu  talmenti  nìvuru  ca  macari  mi  scantava  però  un  pinsava  a  sta
                     ḍḍṛaunara. E caminava e ancucciava. Quasi arrivatu ô ricali pìgghia e vidìa u
                     fumu, ma com’è l’acqua focu pìgghia? Ora cc’era a ṭṛaina tutta china di palàmiti
                     e vardava a mmari, ma l’acqua puru vugghi? Ma com’è? Niscìa u fumu. A menṭṛi
                     accussì, pìgghia e ss’aisa a lenza ndall’aria cu tutti i pisci, menu mali ca fu ô bàttiri
                     u Ricali, ḍḍṛocu pinsàiu: “A ḍḍṛaunara!”. Si ma a ḍḍṛaunara a lenza sâ purtò, a
                     lenza cu tutti i pisci e iu battìu u ricali. Di tannu u scantu ancora u mma pututu

                                                                                                         535
   535   536   537   538   539   540   541   542   543   544   545