Page 540 - ATLANTE_LINGUISTICO_SICILIA
P. 540
Il mmestiere che ho ffato prima ho ffatto il mestiere che ho ffatto çingue anni di
navigare, da quindici anni fino a vindunanno, fino a vindunannê mmezzu. Poi mia
mamma diçi, come, tu ci hai la bbarca a gghiri ccani, a gghiri fora… e ppoi è stato
che mi ho ffatto fidanzato, câ micizi cu mme mugghieri, me maṭṛi riçi dunnâ gghiri,
votî cca, e ṛṛistavu a, poi piglià a patenti di capitanu e cchi… e rriuscì a ffari u
capitanu ca… avi nna vita ca fàcciu u capitanu e tutt’è qquest e ssiamo qua sempre
a llavorare. La ggiornata a bbordo si svolge: si lavora notte e ggiorno, picchì sempi
si tira, si molla, si dorme poco, si mangia poco, si mangia si dici quannu un cc’è
ffami e ssi rormi quannu un cc’è ssonnu, perciò… a bbordu nuaṭṛi svulggemu u
ṭṛavàggliu, a la notti chi si lavora sempi tira e mmolla facemu cingu-sei calati di…
cingu-sei calati, setti, ala volti si unu voli scoppa â nuttata. Di ggiorno ni facemu,
u jornu ni facemu ṭṛi calati ca… u jornu ṭṛi picchì macari pi ffari rripusari i personi,
i chistiani a bbordu chi macari unu… e sùbbitu ccussì, scartari i pisci, scartari,
sistimalli, na i vaschetti, lavalli, sistimalli… e ccongelari e ffari u frìscu e u
congelatu, chissu chiḍḍṛu chi ssi fici a bbordu è. Mangamu sempi chi so, quìnnici
jorna, diciottu jorna, vindi jorna, fina ca unu riesce a cconzumari a nafta picchì s’
un fa bburdata ggiusta un cc’è di fari nenti e questi è la ggiornata chi facimu a
bbordu, semu tutti na famìgghia, tutti persone ca, tutti chistiani ca n’abbuscamu lu
pani ca u misteri è cchissu…
342 Licata
A notti sonâ svegglia, e iu cciamâ ttutti, cciamâ ttutti, nni susemu e ni nn’emu a
ṭṭṛavagghiari, vinemu cca a bbordu e ni riunemu tuttâ bbordu, quannu semu tuttu
prondu… mullammî cimi e nni nn’emmâ mmari, ca niscemu, niscemû portu e ppo
ni mittemu a ṛṛutta dunn’amâ ggiri, poi aṛṛivamu unn’ammâ ṛṛivari, ia ciammu a
ttuttû cupàggiu, iḍḍṛi éttanu a ṛizza a mmari e cuminciammâ ccalari, dipende
sempre, riçemu, unnè che ssemu. Quannu facemu lu ṛete di cala, poi sarpamu,
tirammâ ṛizza e iḍḍṛi scàrtinî pisci, ia sempri au tumuni che diriggu, dirìggu sempri
a varca, a secunna, dipende, se emmu ḍḍṛa ffora facimmu do cale, si emmu ccà
nterra facemu quaṭṭṛu cale, cincu cale, sei cale, dipende… cu a spurcìzia che…
ṭṛase inṭṛa u saccu. E ppoi ni nni vinemmu rinṭṛa û portu, aṛṛipigghiammu arré a
varca, vinnemmu i pisci, nni sciarriammu chî ṛṛigatteri, pî prezzi, chiḍḍṛê llaṭṛu e
ppoi ni nni emu â casa…
343 Lampedusa
Era picciriḍḍṛu, carusu, e cci arrubbava a varca a me pà, pirchì àiu avutu sempri
a passioni dô mari iu, mi divirtìa, u divirtimentu mia era iri a ppiscari. Cci rrubbàiu
a varca a me pà na bella iurnata. Mi scantu da morire dê ḍḍṛaunari iu, pròpria cci
hàiu un’ossessioni. Anni fa, mi pìgghiu sta varca, cc’era to nonnu, ggente grande
e stàvunu nfacci e Cala Pisana a ṭṛaniari a palàmiti, ô ṛṛiddossu, pronti a scappari.
Iu carusu, vàiu pinsannu ô çelu se è nìvuru, se giallu, se russu? Chi mi interessa,
un capìa nenti. Ennu contro, darrè e l’ìsula, cchiù agghiri ḍḍṛà ìa e cchiù palamiti
pigghiava e cchiossà mi piaçìa. Ṭṛaniava e ancucciava, ṭṛaniava e ancucciava,
pigghiava belli palàmiti. Era arrivatu quasi a a ggrecali, di nuovo di ritornu, e
cc’era un celu talmenti nìvuru ca macari mi scantava però un pinsava a sta
ḍḍṛaunara. E caminava e ancucciava. Quasi arrivatu ô ricali pìgghia e vidìa u
fumu, ma com’è l’acqua focu pìgghia? Ora cc’era a ṭṛaina tutta china di palàmiti
e vardava a mmari, ma l’acqua puru vugghi? Ma com’è? Niscìa u fumu. A menṭṛi
accussì, pìgghia e ss’aisa a lenza ndall’aria cu tutti i pisci, menu mali ca fu ô bàttiri
u Ricali, ḍḍṛocu pinsàiu: “A ḍḍṛaunara!”. Si ma a ḍḍṛaunara a lenza sâ purtò, a
lenza cu tutti i pisci e iu battìu u ricali. Di tannu u scantu ancora u mma pututu
535

