Page 537 - ATLANTE_LINGUISTICO_SICILIA
P. 537

fìçimu u bbagnu, manciammu cusì  u miluni, u miluni r’acqua, fi de conti, ittai
                     cocchi pizziḍḍu ri miluni r’acqua, carìu a mmari e ppìgghia e ttuttu nzèmmula vitti
                     ca quarcunu si vinni a mmanciari stu cosu, si vinni a mmanciari ca èranu acchiati
                     ca si vinìvanu a mmanciari u miluni e da allora iò vitti chi cc’èranu sti pisci chi si
                     nni ìanu suttâ varca, ssu bbrancu ri pisci, cci accuminciai a darci a mmanciari,
                     però cci accuminciai a ddàricci a mmanciari puru tuttu chiḍḍu chi manciàvamu
                     niaṭṛi...u  primu,  u  secunnu,  l’antipastu,  primu,  secunnu  e  ffrutta,  dici  picchì  a
                     frutta...si cci ramu puru a frutta, picchì iddi si màncianu puru a frutta, allora era
                     uno  spettàculu  vìrili  in  fi  de  conti,  attualmente  li  ho  abbituati  chi  quannu  chi
                     ṭṛasimu dda rinṭṛa sta cala, ṭṛasimu nnâ cala i pisci sìntinu u scrùsciu rû muturi e
                     vvìninu appressu a mmìa, cioè iò stava façennu a manovra pi gghittari l’àncora e
                     iddi èranu suttâ varca, sìntinu u scrùsciu. Tu penza che na iurnata nniaṭṛi arrivamu
                     già  cc’èranu  auṭṛi  varchi  e  st’acchiati  s’avìanu  avvicinatu  a  nn’auṭṛa
                     varca...nniaṭṛi surgemu a cciancu a ssa varca ddocu, appena surgemu pìgghia e
                     ttuttu nzèmula viri st’acchiati chi vennu a vota...versu a varca nni mmìa e cchiddu
                     r’acciancu a varca riçiva: “ma picchi si nni vannu? ma picchì si nni vannu?” (ride)
                     un capìanu…vìnniru a vota a mmìa picchì ntìsiru u scrùsciu râ varca sapennu chi
                     nniaṭṛi  cci  ramu  a  mmanciari,  cci  accuminciammu  chî  ccreccher,  pigghiava  i
                     ccreccher  e  cci  rrumpìa  pizzuḍḍa  pizzuḍḍa,  cci  ittava  a  mmari  e  iḍḍi...  è  uno
                     spettacolo...oh! poi dicevu cc’è pprimu, secunnu e u secunnu è u pisci chi ppiscamu,
                     a fi de conti, u pisci chi ppiscamu chi a fi de conti u pisci ca si pisca si cucina a
                     bbordu chissa ddocu facemu a cosa… u mmanca nenti... cc’è u latti ri mandorla
                     veramente picchì nniaṭṛi comu vìviri un viviemu u vinu, vivemu latti ri mandorla
                     cû...comu si chiama...cû pisci. Chissa è la ggiornata pò, in fi de conti, si fa l’oràriu
                     ri  ṛṛienṭṛu  picchì  si  finisci  ai  çincu,  çincu  e  mmenza  e  iu  cci  ricu  c’avemu  a
                     ṛṛienṭṛari  ai  sei,  ma  un  sàcciu  quanti  voti  u  rispittamu  st’oràriu  (ride).  Chissa
                     riciamu è na bbella iurnata ri vita. Si bbolemu raccontari di fatti, riciamu così, di
                     a mmari unn’è ssuccessu mai aviri delle soddispazzioni comu riçeva prima di fari
                     di pescate bbellissime, ri piscari tanti rèntiçi tutti nzèmmula, diciamu così, che è
                     una soddispazzioni mmensa comu puru a fi de conti e...ennu a ppiscari di rischiari
                     di lassari tutti cosi a mmari e ccercari ri viniminni nterra picchì... pû malu tempu,
                     che a vvoti magari u bbullettinu ri sti venti unni purtava e a vvoti si metti ventu
                     forti... unu si ṭṛova fora venti mìgghia, ṭṛenta mìgghia ri l’ìsula, diciamu così, amu
                     çircatu di lassari tutti cosi, ri çircari di pigghiari ventu, ma chissu fa pparti diciamu
                     puṭṭṛoppu  rû  mistieri,  rû  rìschiu,  diciamu  così,  chissu  fa  pparti  rû  rìschiu,  rû
                     travàgghiu. Puṭṭṛoppu nniaṭṛi... a ggente vennu ccà a ttempu ri staçiuni e ppari
                     tantu  bbellu,  unn’è  accussì  picchì  si  unu  poi  issi  a  vvalutari  u  tipu  ri  vita  chi
                     ffaçemu, chiḍḍu chi gguaragnamu, un semu ricompensati, un semu ricompensati pi
                     cchiḍḍu  chi  ssemu,  picchì  veramenti  è  ssacrificata,  nniaṭṛi  ṭṛavagghiamu  cu
                     quarsiasi...basta  ca  u  tempu  nni  permette  puṭṭṛoppu  unu  avâ  gghiri  a  mmari  e
                     ss’avâ  ppurtari,  s’avâ  ppurtari  ncasa  u  pani  e  allura,  diciamu  così,  a  vvoti  si
                     ṭṛavàgghia cu ntemperie e unn’è ttantu bbellu...chissi ddocu fannu parti rû iocu a
                     fi de conti, siccomu a ttìa ti piaçi… diçiristi ri fari u marinaru, diciamu così, e
                     allora anchi chissu fa pparti rû cosu.

                     124 Pantelleria
                     Cannedda
                     Io  con  quel  signore  lì  cci  siamo  capovolti  con  la  bbarca,  e  cc’era  una  bbella
                     matticata di mare, un bel mare grosso e llui ha ppreso terra e ha ddato voçe e io
                     ero sulla bbarca che mi tenevo lì e sso rrimasto tutto ṣṭṛappato sulla barca ed era
                     mese di diçembre, marzo, e ppoi avventure a mmare, maltempo, matticate ne parai

                                                                                                         532
   532   533   534   535   536   537   538   539   540   541   542