Page 537 - ATLANTE_LINGUISTICO_SICILIA
P. 537
fìçimu u bbagnu, manciammu cusì u miluni, u miluni r’acqua, fi de conti, ittai
cocchi pizziḍḍu ri miluni r’acqua, carìu a mmari e ppìgghia e ttuttu nzèmmula vitti
ca quarcunu si vinni a mmanciari stu cosu, si vinni a mmanciari ca èranu acchiati
ca si vinìvanu a mmanciari u miluni e da allora iò vitti chi cc’èranu sti pisci chi si
nni ìanu suttâ varca, ssu bbrancu ri pisci, cci accuminciai a darci a mmanciari,
però cci accuminciai a ddàricci a mmanciari puru tuttu chiḍḍu chi manciàvamu
niaṭṛi...u primu, u secunnu, l’antipastu, primu, secunnu e ffrutta, dici picchì a
frutta...si cci ramu puru a frutta, picchì iddi si màncianu puru a frutta, allora era
uno spettàculu vìrili in fi de conti, attualmente li ho abbituati chi quannu chi
ṭṛasimu dda rinṭṛa sta cala, ṭṛasimu nnâ cala i pisci sìntinu u scrùsciu rû muturi e
vvìninu appressu a mmìa, cioè iò stava façennu a manovra pi gghittari l’àncora e
iddi èranu suttâ varca, sìntinu u scrùsciu. Tu penza che na iurnata nniaṭṛi arrivamu
già cc’èranu auṭṛi varchi e st’acchiati s’avìanu avvicinatu a nn’auṭṛa
varca...nniaṭṛi surgemu a cciancu a ssa varca ddocu, appena surgemu pìgghia e
ttuttu nzèmula viri st’acchiati chi vennu a vota...versu a varca nni mmìa e cchiddu
r’acciancu a varca riçiva: “ma picchi si nni vannu? ma picchì si nni vannu?” (ride)
un capìanu…vìnniru a vota a mmìa picchì ntìsiru u scrùsciu râ varca sapennu chi
nniaṭṛi cci ramu a mmanciari, cci accuminciammu chî ccreccher, pigghiava i
ccreccher e cci rrumpìa pizzuḍḍa pizzuḍḍa, cci ittava a mmari e iḍḍi... è uno
spettacolo...oh! poi dicevu cc’è pprimu, secunnu e u secunnu è u pisci chi ppiscamu,
a fi de conti, u pisci chi ppiscamu chi a fi de conti u pisci ca si pisca si cucina a
bbordu chissa ddocu facemu a cosa… u mmanca nenti... cc’è u latti ri mandorla
veramente picchì nniaṭṛi comu vìviri un viviemu u vinu, vivemu latti ri mandorla
cû...comu si chiama...cû pisci. Chissa è la ggiornata pò, in fi de conti, si fa l’oràriu
ri ṛṛienṭṛu picchì si finisci ai çincu, çincu e mmenza e iu cci ricu c’avemu a
ṛṛienṭṛari ai sei, ma un sàcciu quanti voti u rispittamu st’oràriu (ride). Chissa
riciamu è na bbella iurnata ri vita. Si bbolemu raccontari di fatti, riciamu così, di
a mmari unn’è ssuccessu mai aviri delle soddispazzioni comu riçeva prima di fari
di pescate bbellissime, ri piscari tanti rèntiçi tutti nzèmmula, diciamu così, che è
una soddispazzioni mmensa comu puru a fi de conti e...ennu a ppiscari di rischiari
di lassari tutti cosi a mmari e ccercari ri viniminni nterra picchì... pû malu tempu,
che a vvoti magari u bbullettinu ri sti venti unni purtava e a vvoti si metti ventu
forti... unu si ṭṛova fora venti mìgghia, ṭṛenta mìgghia ri l’ìsula, diciamu così, amu
çircatu di lassari tutti cosi, ri çircari di pigghiari ventu, ma chissu fa pparti diciamu
puṭṭṛoppu rû mistieri, rû rìschiu, diciamu così, chissu fa pparti rû rìschiu, rû
travàgghiu. Puṭṭṛoppu nniaṭṛi... a ggente vennu ccà a ttempu ri staçiuni e ppari
tantu bbellu, unn’è accussì picchì si unu poi issi a vvalutari u tipu ri vita chi
ffaçemu, chiḍḍu chi gguaragnamu, un semu ricompensati, un semu ricompensati pi
cchiḍḍu chi ssemu, picchì veramenti è ssacrificata, nniaṭṛi ṭṛavagghiamu cu
quarsiasi...basta ca u tempu nni permette puṭṭṛoppu unu avâ gghiri a mmari e
ss’avâ ppurtari, s’avâ ppurtari ncasa u pani e allura, diciamu così, a vvoti si
ṭṛavàgghia cu ntemperie e unn’è ttantu bbellu...chissi ddocu fannu parti rû iocu a
fi de conti, siccomu a ttìa ti piaçi… diçiristi ri fari u marinaru, diciamu così, e
allora anchi chissu fa pparti rû cosu.
124 Pantelleria
Cannedda
Io con quel signore lì cci siamo capovolti con la bbarca, e cc’era una bbella
matticata di mare, un bel mare grosso e llui ha ppreso terra e ha ddato voçe e io
ero sulla bbarca che mi tenevo lì e sso rrimasto tutto ṣṭṛappato sulla barca ed era
mese di diçembre, marzo, e ppoi avventure a mmare, maltempo, matticate ne parai
532

