Page 534 - ATLANTE_LINGUISTICO_SICILIA
P. 534

Áivvuli di néspuli, fiatta, cutugna,
                     guai si caccarunu si cci ngugna.
                     La ggenti di ḍḍṛa ngapu la talìa
                     chi ll’acqua sta façennu pulizìa.
                     Si vìrinu battelli e ppuru vàicchi nfunnu
                     parìa la fini di lu munnu,
                     sèippi e ggiurani, supa la fiatta
                     si fimmavanu nna lu capu di la chiatta.
                     Menḍṛi ṛṛitòinna l’àitta marea
                     la ggendi di ḍḍṛa ngapu si nni prea.
                     Tanda fu fòitti chi cupì la sṭṛata
                     e s’infilà dinḍṛa na casâ bbitata.
                     Una mamma çiccava li so picciriḍḍṛi
                     e li ṭṛova na la sṭṛata chi cògghinu anciḍḍṛi.
                     Iu mi ṛṛicòiddu fu na lu ṭṛentottu
                     chi ppi mmiràculu di Ddiu un zugnu mòittu.
                     Dda lu ponti cc’era attaccatu na bittulina
                     chi ccu la fùria di l’acqua ṛṛuppi la catina
                     tanti battelli si caṛṛicà agghiri fora,
                     si li purtà, parìa la fini di lu munnu,
                     ggiràvanu intunnu
                     aràçiâ ràçiu na lu chiaru e lu scuru
                     nni vulìa méttiri cu li spaḍḍṛi a lu muru.
                     Quannu lu çiumi accumincià a ccaimmari
                     Lu mè battellu m’ ì a cciccari.
                     Iu lu ṭṛuvai picchì eru presenti
                     di tutti l’aṭṛi un zi nni sappi cchiù nnenti.
                     Ddopu ṭṛi gghiòinna tuttu si queta
                     li scrivu tutti ma un zugnu pueta.
                     Ora iu un ṭṛavàgghiu cchiù
                     e lu me nnomi è Matté piccinu
                     a lu ma ṛṛòbbiu pénsacci tu.

                     123 Favignana
                     Cci nn’àiu ricordi bbelli ma nn’àiu puru unu tintu, làriu...si tu pensi che in fi de
                     conti ne mmillenovecentonovantanuvi (lunga pausa dovuta a un momento di grande
                     commozione) mi viene spontaneo, diçiamu ccussì...persi un frati nnô Canalî Sicìlia
                     ca si nn’ìu nfunnu câ varca nnô Canalî Sicìlia, ìu a ppiscari nnô misi ri lùgliu,
                     l’ùnnici lùgliu. Diçiamu u ventu si misi forti ri punenti nnô Canalî Sicìlia...ô bbancu
                     Skèrkini, dunni ca ìu dda notti mi ṭṛuvavu nterra ca ìu faciva a pisca rû piscispata,
                     dda notti mi ṭṛuvava nterra diçiamu ccussì ma puṭṭṛoppu era destinu chiamatu, u
                     mari si fiçi talmenti rossu ca l’acuppunau ri puppa, era talmenti rossu ca îccò
                     nfunnu ri puppa e nno di prua, e cchissa è na cosa... fu ripigghiatu all’indomani,
                     ma all’indomani me frati un cciâ fiçi cchiù, morse per assideramento, pû friddu. È
                     na storia, diçiamu chissa è nnegativa, pe quanto rriguarda i positivi diçiamu ìu a
                     mmarri cci nascivi picchì di ggenerazzioni amu fattu, ma diçiamu ca a cosa cchiù
                     mpurtanti è ca ìu sugnu nnamuratu rû mari che è ddiversu diçiamu ccussì, cci
                     nascivu ma mi piaci u mari, si tu a mmìa mm’alluntani rû mari ìu mi sentu...u mmi
                     cci ṭṛovu bbeni...diçiamu si no â gghiri a ffari u ṭṛavàgghiu nterra...picchì a mmari
                     tu ti senti lìbberu al di là si ssi paṭṛuni u marinaru… la stessa cosa, quannu tu
                     ṭṛavagghi e intantu ṭṛavagghi pi ttìa stissu picchì niaṭṛi i  ṭṛavagghi chi ffaçemu

                                                                                                         529
   529   530   531   532   533   534   535   536   537   538   539