Page 546 - ATLANTE_LINGUISTICO_SICILIA
P. 546

a vita pi mmiràculu e cchista è stata la mia prima mia esperienza a mmari...di tannu
                     in poi...

                     Antonino Consoli
                     Se tti cuntu i mìa t’arrizzanu i capiḍḍi mègghiu chi lassamu pèrdiri.

                     Sebastiano Spoto
                     Devi  pensare  che  arrivati  a  tera  pe  ssistemare  la  bbarca  cci  siamo  stati  ddue
                     ggiorni, pecchè cci ha rotto il tavolo, le cassapanche quelle dove sei seduta tu ce
                     le ha schiodate tutte, il marmo quello della cucina lo ha spezzato in deçimila pezzi,
                     u pallinatu, ora ccà cc’è la bbachelite, prima si usava u pallinatu, nni cascau tuttu
                     supra u tàvulu, ri prua tuttu u calafatu niscìu di fora, rinṭṛa parìa fora, tuttu u
                     ṛṛivestimentu ce lo ha spezzatu tuttu...quannu tu partivi pe lla Ggrècia stavi ṭṛenta,
                     ggiorni, quaranta ggiorni, cinquanta ggiorni sempri a mmari, senza ṭṛàsiri ntera,
                     quannu  cc’era  malu  tempu  tu  iccavi  u  feru  sutta  costa,  ô  ṛṛiḍḍossu.  Cc’era  u
                     bbuttigghiuni ri vinu di çinquataquaṭṭṛu liṭṛi suttû tàvulu legatu, iò penzu ca pi
                     sciògghilu mancû cuteḍḍu cciâ facìamu a ttagghiallu, con curpu i mari si isau ccà
                     nall’ària, ccà scavarca, scugnau, ntappa in tera e ssi ruppi e nn’inchìu tuttu u
                     pescherècciu chinu ri vinu, èramu tutti...macari i muturi èranu mbriachi. L’acqua
                     dalla plància, di dda ssupra ogni corpu i mari nn’acchianava infilṭṛava nta plància,
                     nni  cascava  tuttu  nni  cuccette,  ti  ricu  era  na  cosa...te  lo  ggiuru...cc’era  na
                     tempesta....cc’era u cumannanti...tagghiamu u conzu...stàvamu sappannu, arrivò
                     ncorpu i mari a ffraiari, di luntanu, Saru, ca era unu ca vinìa ammari cu nnuauṭṛi,
                     si nnaccurgìu e cci fa a chiḍḍu ca era supra ô timuni: “Giuseppe accura a stu coppi
                     i mari ca nni ietta ô funnu...ni ietta ô funnu, ni ietta ô  funnu”, Giuseppe quannu
                     visti stu corpu i mari ri luntanu, ca manu manu ca s’avvicinava, si mpappinau,
                     s’impressiunau, si scantau rristau accussì, poi mo zìu Anṭṛea cci fa na vuçiata:
                     “Giuseppe accellera!!!” Ggira u timuni e nni pigghiau cû mmascuni ri puppa, si
                     ittau oṭṭṛe çincu, seimila liṭṛi r’acqua nta varca, nni nni scappamu tutti, aṛṛistai iò
                     tinitu nto piede ru virriçellu e mà zzi Anṭṛìa di sta manera...era di pèddiri a vita,
                     dopo chistu corpu ri mari tagghiamu u conzu cû cuteḍḍu, e ccircamu ri irinninni
                     ntera e ddi savvarinni a vita nfin de conti un cc’era ri tirari conzu ma di savvàrinni
                     a vita e ggrazzie a Ddìu, ô Signuri a ppicca a ppicca.... oggi sugnu ccà picchì
                     unn’era cosa mancu ri cuntallu. E ssono mancato da casa çinquattaquaṭṭṛu ggiorni,
                     sempre a mmari sono partito a ggennaio e ssono tornatu a mmarzo.Mare e ccielo,
                     mare e ccielo.
                     La bacca l’avèvanu ṭṛe ssoci no...sono salito in plància appena abbiamo finito e gli
                     ho detto “Quanto cci stiamo p’arrivari a tera?”, mi ha gguardato e mi ha detto “Se
                     cci arriviamo a tera...” lui talmente si è mpressionatu dalla paura di quel coppo di
                     mari se n’è andato a lletto e non si è alzato più, oddio a letto no è che dormivi, eri
                     va... però lui non ci riusciva a rrimanere alzato e vvedere quel mare in quella
                     maniera. Mare così non ne ho visto mai.

                     Antonino Consoli
                     E’ stato l’anno cha a mme mi è nnato mio figlio che non sono andato a mmare, è
                     andato lui a mmare. E questa è la sua prima esperienza. Picchì mò frati mi chiamau
                     ra Ggrècia ṭṛamite a ṛṛadio picchì mè cugnata a casa cci avi a ṛṛadio rossa e cci
                     dissi fa vèniri a Nninu ca cci àiu a parari, picchì un cci dissi nenti a sso mugghieri,
                     nfatti chistu ca sta diçennu iḍḍu è ppuru a verità, difatti quannu mo frati mi chiamau
                     mi  dissi:  “cc’è  mo  mugghieri  ccà?”,  cci  dissi  io:  “no”.  “Falla  passari  a  dda
                     bbanna si è dda ca t’ê parari...o frati passamu l’uraganu, avemu a vacca tutta

                                                                                                         541
   541   542   543   544   545   546   547   548   549   550   551