Page 546 - ATLANTE_LINGUISTICO_SICILIA
P. 546
a vita pi mmiràculu e cchista è stata la mia prima mia esperienza a mmari...di tannu
in poi...
Antonino Consoli
Se tti cuntu i mìa t’arrizzanu i capiḍḍi mègghiu chi lassamu pèrdiri.
Sebastiano Spoto
Devi pensare che arrivati a tera pe ssistemare la bbarca cci siamo stati ddue
ggiorni, pecchè cci ha rotto il tavolo, le cassapanche quelle dove sei seduta tu ce
le ha schiodate tutte, il marmo quello della cucina lo ha spezzato in deçimila pezzi,
u pallinatu, ora ccà cc’è la bbachelite, prima si usava u pallinatu, nni cascau tuttu
supra u tàvulu, ri prua tuttu u calafatu niscìu di fora, rinṭṛa parìa fora, tuttu u
ṛṛivestimentu ce lo ha spezzatu tuttu...quannu tu partivi pe lla Ggrècia stavi ṭṛenta,
ggiorni, quaranta ggiorni, cinquanta ggiorni sempri a mmari, senza ṭṛàsiri ntera,
quannu cc’era malu tempu tu iccavi u feru sutta costa, ô ṛṛiḍḍossu. Cc’era u
bbuttigghiuni ri vinu di çinquataquaṭṭṛu liṭṛi suttû tàvulu legatu, iò penzu ca pi
sciògghilu mancû cuteḍḍu cciâ facìamu a ttagghiallu, con curpu i mari si isau ccà
nall’ària, ccà scavarca, scugnau, ntappa in tera e ssi ruppi e nn’inchìu tuttu u
pescherècciu chinu ri vinu, èramu tutti...macari i muturi èranu mbriachi. L’acqua
dalla plància, di dda ssupra ogni corpu i mari nn’acchianava infilṭṛava nta plància,
nni cascava tuttu nni cuccette, ti ricu era na cosa...te lo ggiuru...cc’era na
tempesta....cc’era u cumannanti...tagghiamu u conzu...stàvamu sappannu, arrivò
ncorpu i mari a ffraiari, di luntanu, Saru, ca era unu ca vinìa ammari cu nnuauṭṛi,
si nnaccurgìu e cci fa a chiḍḍu ca era supra ô timuni: “Giuseppe accura a stu coppi
i mari ca nni ietta ô funnu...ni ietta ô funnu, ni ietta ô funnu”, Giuseppe quannu
visti stu corpu i mari ri luntanu, ca manu manu ca s’avvicinava, si mpappinau,
s’impressiunau, si scantau rristau accussì, poi mo zìu Anṭṛea cci fa na vuçiata:
“Giuseppe accellera!!!” Ggira u timuni e nni pigghiau cû mmascuni ri puppa, si
ittau oṭṭṛe çincu, seimila liṭṛi r’acqua nta varca, nni nni scappamu tutti, aṛṛistai iò
tinitu nto piede ru virriçellu e mà zzi Anṭṛìa di sta manera...era di pèddiri a vita,
dopo chistu corpu ri mari tagghiamu u conzu cû cuteḍḍu, e ccircamu ri irinninni
ntera e ddi savvarinni a vita nfin de conti un cc’era ri tirari conzu ma di savvàrinni
a vita e ggrazzie a Ddìu, ô Signuri a ppicca a ppicca.... oggi sugnu ccà picchì
unn’era cosa mancu ri cuntallu. E ssono mancato da casa çinquattaquaṭṭṛu ggiorni,
sempre a mmari sono partito a ggennaio e ssono tornatu a mmarzo.Mare e ccielo,
mare e ccielo.
La bacca l’avèvanu ṭṛe ssoci no...sono salito in plància appena abbiamo finito e gli
ho detto “Quanto cci stiamo p’arrivari a tera?”, mi ha gguardato e mi ha detto “Se
cci arriviamo a tera...” lui talmente si è mpressionatu dalla paura di quel coppo di
mari se n’è andato a lletto e non si è alzato più, oddio a letto no è che dormivi, eri
va... però lui non ci riusciva a rrimanere alzato e vvedere quel mare in quella
maniera. Mare così non ne ho visto mai.
Antonino Consoli
E’ stato l’anno cha a mme mi è nnato mio figlio che non sono andato a mmare, è
andato lui a mmare. E questa è la sua prima esperienza. Picchì mò frati mi chiamau
ra Ggrècia ṭṛamite a ṛṛadio picchì mè cugnata a casa cci avi a ṛṛadio rossa e cci
dissi fa vèniri a Nninu ca cci àiu a parari, picchì un cci dissi nenti a sso mugghieri,
nfatti chistu ca sta diçennu iḍḍu è ppuru a verità, difatti quannu mo frati mi chiamau
mi dissi: “cc’è mo mugghieri ccà?”, cci dissi io: “no”. “Falla passari a dda
bbanna si è dda ca t’ê parari...o frati passamu l’uraganu, avemu a vacca tutta
541

