Page 514 - ATLANTE_LINGUISTICO_SICILIA
P. 514

821 Portopalo di Capo Passero [lalika]
                     903 Scoglitti [u lipju] [alika]
                     911 Pozzallo [lalika]
                     Malta [alka]

                      ALM 787. L’alga
                     Lipari l-ál ka; Porticello u ramíńńu; Mazara del Vallo l-árikka / l-ákka; Pantelleria l-árka; Acitrezza
                             e
                     l-álika
                      Inch. Ruff. Lampedusa l-álika

                     XII. Vita marinara

                     579. Feste marinare, santi protettori e riti particolari.
                     107 San Vito Lo Capo

                     Enzo Battaglia
                     Cc’è a festa rû paisi che ssi fa u sbarcu rû santu ri santu Vitu in spiaggia e ppoi si
                     fa  la  festa  non  è  che  sia  una  festa...  che  na  festa  che  appartiene  diçiamu  ai
                     pescatori...a ttuttu il paese. Allora si mette u santu nna na varcuzza con i Santu
                     Vitu,  Santa  Crescenza,  Santu...San  Maria…i  màsculi  umm’arricordu  ma  sulu  i
                     fimmini...si nesci cu i varchi a varca nica cci avi Santu Vitu e ttutti dietro rarrè u
                     santu e ppoi si sbarcca nna spiaggia cu ttutti i varchi... tutti umati e quannu u santu
                     arriva in spiaggia cci sono i fuochiḍḍi, i luci d’artifìçiu e nniente e ppoi cc’è la
                     processione per i ppaese fina che si arrriva in chiesa. Dal trèdiçi al quìndiçi di
                     ggiugnu, u sbarcu è u quìnniçi.
                     Iu per esèmpiu chi ffazzu u çiançiularu tantu pi ddiri quannu moḍḍu u çiançiolu la
                     parola chi ddicu è “moḍḍa a nnome ri Ddìu” pi pregari u Signuri chi cci vannu i
                     cosi bbeni.
                     Ti possu diri comu per esèmpiu di scaramanzia inveçi sulle barche mi rricordu che
                     rragazzinu ìa â tunnara ìu cu me nonnu e allora quannu s’ammasava, s’ammasari
                     venâ ddiri si mette la ṛṛizza da terra im bbarca, im bbarca un s’avìa nè ffischiari,
                     un si cci avìa a ppassari ncapu a ṛṛizza chi ss’ammasava picchì si cci passava rin
                     capu s’aviva a scìnniri arrè, menṭṛi a ṛṛizza ss’avìa ammasari arrè picchì ggià
                     chissa era una cosa chi pportava mali. Fischiari picchì si chiamàvanu i feri.
                     Questa è una cosa che io ancora cci tengo... cioè mi fa stare sta cosa nervoso
                     quannu tiramu i ṛṛizza ri mari e ss’avi a ffischiari e na cosa chi mi àggita, per
                     esèmpiu quannu si fa un ṭṛavàgghiu â staggiuni, no tuttu l’annu, quannu s’ammasa
                     u segnu ri cruçi senza unu bisticciari ne ssensu di diri palori, di gridari ssi cosi,
                     l’inìziu ca un s’avâ ffari ssi cosi.

                     Franco Lucido
                     Iu amu u çiançiolu di dillu in nnomi ri Ddìu, anche si puri mi capita sbagliamu
                     picchì u nnominiamu quannu ne ho bbisognu ma un ci va mai a predicallu.  Quannu
                     ha bbisognu u çircamu.
                     Scurreggiari…cosi antichi chi...portava un segnu di malagùriu quannu si mettèanu
                     a ṛṛizza, tu metti la ṛṛizza a bbordu, quannu s’ammasavanu che tu muovi i ṛṛizza a
                     bbordu  e  fai  un  quartu  da  qua  a  qua  o  cci  passi  supra  o  menṭṛi  quannu  unu
                     scorreggiava, cioè u proprietàriu che era anzianu...silènziu anzi s’avìa a ffari in
                     allegria, tuttu in allegria.

                     112 Mazara del Vallo


                                                                                                         509
   509   510   511   512   513   514   515   516   517   518   519