Page 519 - ATLANTE_LINGUISTICO_SICILIA
P. 519
sintìanu...cci mettìamu na bannera ncima chiḍḍi â ppàttiri nta bbarca, arrivari nnâ
banniera, pigghiari a bbannera e cci ràvamu um prèmiu. Tuttu grassu, ògghiu, pali
i ficurìnia ṣṭṛricati pi sciḍḍicari siempre...dopu menz’ura, un’ura s’arruava a
ppigghiari - cetti voti un’ura e mmenza - arrivava a ppigghiari a bbanniera e cci
dàvamu u prèmiu, dopu facèvamu puru a cara ri vuzzarieḍḍa, ri battelli
chiamàvamu accuddì, dopu facèvamu a cara a nnatari ca ora un si fannu cchiù ca
si speddieru puru...chi mmancu cc’è chiḍḍi chi vòcanu i rrimma un cciâ sannu
cchiùe chi mmeci ri iri ritti vannu ô riviessu [ride].
Quannu vinieva u jornu ricemu râ motti rû Signuri...tutti i bbarchi chi cci
avièvamu...a simana santa...i mittièvamu ô çiancu, i ittàvamu nto nlatu e i
mittièvamu ô çiancu quannu arruvava...quannu risuscitava diçemu u Signuri a ttipu
riçemu nni nuauṭṛi...pigghiàvamu acqua ri mari e a ittàvamu nti bbarchi, nna
ittàvamu rincuoḍḍu niauṭṛi, cetti voti a pigghiàvamu e a sciaminiàvamu peri
peri...era a ttipu na bbenerizzioni che façèvamu tutti niaṭṛi carusi e ssia ranni. Dopu
iàvamu a ccasa sunava l’òria capitava na pasturìa, na mittièvamu nto vrazzu e nna
iàvamu pizzuliannu lèggiu lèggiu chissu facièvamu di Pasqua...
Francesco Gaglione
Cc’è na ṭṛadizioni chi si usava antichi che quannu cc’èranu ddu bbarchi a mmari
chi ppiscàvanu chi si ncunṭṛàvanu allura cc’era na bbarca ferma l’auṭṛa bbarca
chi ieva ddà a ṭṛuvalla quannu arrivava su ppostu di dda varca, parrannu sempri
ndialettu, ri dda varca cci dumannava...cci diceva: “Viva Maria”. Era un salutu
mmeci ri riri boggiorno, bonasira, diçiva “Viva Maria” a bbarca ca era ferma cci
rispunneva e cci diçeva: “Viva Ggesù”, cci dumannava si pigghiàvanu pisci ... “chi
ṛṛastiate?”...chiḍḍi cci dicèvanu u rròtulu di ṛṛizza, ddu ṛṛòtoli ri ṛṛizza, â gghiri
unni vannu, significava si ièvanu vessu levanti o vessu punenti chiḍḍi cci diçèvanu
vannu a ppunenti allura a bbarca chiḍḍa ca iva a ncunṭṛari pi ssapiri u ṛṛastu
ricemu allura si cci ddiçiva punenti iḍḍa iava versu punenti picchì u pisci curreva,
iava a ppunenti. Si cci diceva ca era vessu levanti allura ieva vessu levanti e quannu
dopu si pigghiàvanu pisci assai...che èranu a mmari...comu sulluvàvamu a ṛṛeti di
mari ca cc’era pisci ncucciati nnâ ṛṛizza cci diçèvamu; “Viva San Ciuseppi” era
un salutu chi cci façèvamu ringraziàvanu San Ciuseppi che cc’era stu cosu ccà.
698 Giardini Naxos
Cc’è a festa i San Pancràzziu ne mmese di lùgliu normale come festa, poi viene
ṭṛamutata diçiamu, che cc’è a festa um pàiu di ggiorni e ppoi viene passata in
agosto pe ffare la festa più che aṭṭṛu che cci sono i turista che viene fatta a
processioni a mmare. U Santu viene pigghiatu râ chiesa i San Pancràzziu, pottatu
a bboddo delle bbacche...San Pancràzziu dovrebbe essere protettore dei marinai.
E viene pottato perchè allora quanno è ssuccessu era San Giuseppe, San
Pancràzziu e Peṭṛu e Ppaulu, èranu quaṭṭṛu pescatori. San Pancràzziu sbaccau ccà
picchì a varca si nni ìu nfunnu, San Giuseppe a Lletojanni e Peṭṛu e Ppaulu ô
Rrripostu. E ppoi ogni annu si fannu queste processioni a mmare… veni salito sulla
bbarca prima ca ṭṛamunta u suli, veni pottatu vicinu a Ccapu Taormina poi rritorna
cû bbùiu a notte a processioni cu ttutti i bbarche dappressu. Poi cc’è anche a festa
râ Maronna Aggentina, tantu pi ddiri, ca è la protettrice di Ggiardina e ssi fa anche
una piccola gara di bbarchi a mmari stissu a remi, che fannu sta sfida a cchi arriva
primu pi vvìnciri a ggara e questa cosa ccà.
Il fatto della bbuona pesca che non si augura mai al pescatore della buona pesca
perchè porta male e ppoi ognuno si organizza per andare a ppescare.
514

