Page 519 - ATLANTE_LINGUISTICO_SICILIA
P. 519

sintìanu...cci mettìamu na bannera ncima chiḍḍi â ppàttiri nta bbarca, arrivari nnâ
                     banniera, pigghiari a bbannera e cci ràvamu um prèmiu. Tuttu grassu, ògghiu, pali
                     i  ficurìnia  ṣṭṛricati  pi  sciḍḍicari  siempre...dopu  menz’ura,  un’ura  s’arruava  a
                     ppigghiari - cetti voti un’ura e mmenza - arrivava a ppigghiari a bbanniera e cci
                     dàvamu  u  prèmiu,  dopu  facèvamu  puru  a  cara  ri  vuzzarieḍḍa,  ri  battelli
                     chiamàvamu accuddì, dopu facèvamu a cara a nnatari ca ora un si fannu cchiù ca
                     si speddieru puru...chi mmancu cc’è chiḍḍi chi vòcanu i rrimma un cciâ sannu
                     cchiùe chi mmeci ri iri ritti vannu ô riviessu [ride].
                     Quannu  vinieva  u  jornu  ricemu  râ  motti  rû  Signuri...tutti  i  bbarchi  chi  cci
                     avièvamu...a  simana  santa...i  mittièvamu  ô  çiancu,  i  ittàvamu  nto  nlatu  e  i
                     mittièvamu ô çiancu quannu arruvava...quannu risuscitava diçemu u Signuri a ttipu
                     riçemu  nni  nuauṭṛi...pigghiàvamu  acqua  ri  mari  e  a  ittàvamu  nti  bbarchi,  nna
                     ittàvamu  rincuoḍḍu  niauṭṛi,  cetti  voti  a  pigghiàvamu  e  a  sciaminiàvamu  peri
                     peri...era a ttipu na bbenerizzioni che façèvamu tutti niaṭṛi carusi e ssia ranni. Dopu
                     iàvamu a ccasa sunava l’òria capitava na pasturìa, na mittièvamu nto vrazzu e nna
                     iàvamu pizzuliannu lèggiu lèggiu chissu facièvamu di Pasqua...

                     Francesco Gaglione
                     Cc’è na ṭṛadizioni chi si usava antichi che quannu cc’èranu ddu bbarchi a mmari
                     chi ppiscàvanu chi si ncunṭṛàvanu allura cc’era na bbarca ferma l’auṭṛa bbarca
                     chi ieva ddà a ṭṛuvalla quannu arrivava su ppostu di dda varca, parrannu sempri
                     ndialettu, ri dda varca cci dumannava...cci diceva: “Viva Maria”. Era un salutu
                     mmeci ri riri boggiorno, bonasira, diçiva “Viva Maria” a bbarca ca era ferma cci
                     rispunneva e cci diçeva: “Viva Ggesù”, cci dumannava si pigghiàvanu pisci ... “chi
                     ṛṛastiate?”...chiḍḍi cci dicèvanu u rròtulu di ṛṛizza, ddu ṛṛòtoli ri ṛṛizza, â gghiri
                     unni vannu, significava si ièvanu vessu levanti o vessu punenti chiḍḍi cci diçèvanu
                     vannu a ppunenti allura a bbarca chiḍḍa ca iva a ncunṭṛari pi ssapiri u ṛṛastu
                     ricemu allura si cci ddiçiva punenti iḍḍa iava versu punenti picchì u pisci curreva,
                     iava a ppunenti. Si cci diceva ca era vessu levanti allura ieva vessu levanti e quannu
                     dopu si pigghiàvanu pisci assai...che èranu a mmari...comu sulluvàvamu a ṛṛeti di
                     mari ca cc’era pisci ncucciati nnâ ṛṛizza cci diçèvamu; “Viva San Ciuseppi” era
                     un salutu chi cci façèvamu ringraziàvanu San Ciuseppi che cc’era stu cosu ccà.

                     698 Giardini Naxos
                     Cc’è a festa i San Pancràzziu ne mmese di lùgliu normale come festa, poi viene
                     ṭṛamutata diçiamu, che cc’è a festa um pàiu di ggiorni e ppoi viene passata in
                     agosto  pe  ffare  la  festa  più  che  aṭṭṛu  che  cci  sono  i  turista  che  viene  fatta  a
                     processioni a mmare. U Santu viene pigghiatu râ chiesa i San Pancràzziu, pottatu
                     a bboddo delle bbacche...San Pancràzziu dovrebbe essere protettore dei marinai.
                     E  viene  pottato  perchè  allora  quanno  è  ssuccessu  era  San  Giuseppe,  San
                     Pancràzziu e Peṭṛu e Ppaulu, èranu quaṭṭṛu pescatori. San Pancràzziu sbaccau ccà
                     picchì a varca si nni ìu nfunnu, San Giuseppe a Lletojanni e Peṭṛu e Ppaulu ô
                     Rrripostu. E ppoi ogni annu si fannu queste processioni a mmare… veni salito sulla
                     bbarca prima ca ṭṛamunta u suli, veni pottatu vicinu a Ccapu Taormina poi rritorna
                     cû bbùiu a notte a processioni cu ttutti i bbarche dappressu. Poi cc’è anche a festa
                     râ Maronna Aggentina, tantu pi ddiri, ca è la protettrice di Ggiardina e ssi fa anche
                     una piccola gara di bbarchi a mmari stissu a remi, che fannu sta sfida a cchi arriva
                     primu pi vvìnciri a ggara e questa cosa ccà.
                     Il fatto della bbuona pesca che non si augura mai al pescatore della buona pesca
                     perchè porta male e ppoi ognuno si organizza per andare a ppescare.



                                                                                                         514
   514   515   516   517   518   519   520   521   522   523   524