Page 517 - ATLANTE_LINGUISTICO_SICILIA
P. 517
pignati eh… poi nesci a Madonna, da lla domènica fannu nésciri la Madonna su
un pischerécciu e ggiramu cca dinṭṛa u portu, a purtamu cca da u portu e facemu
u casteḍḍṛu i focu, ci facemu sempi u casteḍḍṛu i focu e ddura ttre ggiorni, dura ṭṛi
gghiorna a festa. E ppoi cc’è chiḍḍṛa… a festa di San Calòggeru, ca chissa è a
festa chissa è a festa dî purtuala. Chissa è ddiversa a chilla chi fannu â Madonna
û Càrmunu, e San Calò è ddiversa, picchì… San Calò è ca va in ggiru pû paisi e
cc’èttanu u pani, cu ci-a na promissa. A ssettembri, la prima settimana di settembre,
chissa cca. A mmari no (non esce), però cci fannu u casteḍḍṛu i focu sempi cca,
supra a bbanchina cca. Chi si metti cca supra a bbanchina, a méttunu cca e cci
fannu e cci fannu… ṭṭṛi gghiorna dura. Santi protettura cca c’avemu a Maronna û
Càrminu e Ssan Calò... Quannu niscemu di u portu ni facemu a cruci.
342 Licata
Protettore dei marinai è Ssant’Angelo. Il cinque maggio e la settimana dopo il
ferragosto. Il cinque maggio è la festa di Sant’Angelo e poi si fa di nuovo la festa
la prima domenica dopo il ferragosto. Si esce il santo, dalla chiesa, si fa ccorrere,
si fa il giro pi tuttu il paese. (Altro informatore: l’imprenditori si vestono con la
divisa dei marinai). (G. Damanti: la tradizione vuole che quando Messina fu
distrutta dal terremoto, siccome Licata fu risparmiata, cioè, ripeto, tradizione, eh?
Sai com’è? Si pensa che il santo sia stato festeggiato di nuovo per essere il paese
stato risparmiato stu terremoto, si pensa, ripeto. Lu pòrtanu tutti i marinai, in divisa
marina militari in bianco, e lo fanno correre per tutto il paese e scalzi, e scalzi.
343 Lampedusa
Il ventidue settembre c’è a festa dâ Madonna di Porto Salvo, paṭṛona di
Lampedusa. Prima eravamo molto più credenti e cchiù affettuosi cu stu ritu dâ
Madonna, si sintìa molto di più e allora si façìa grandi feste e a festa assà vinìa dê
pescatori. Tanti pescatori cu mittìa çentu mila liri, cu mittìa un miliuni, cu mittìa
ṭṛiccentu, si ricugghìa sordi veramenti enormi, assà, addirittura n’annata un sàcciu
quantu sordi sta Madonna rriçivìu di fora, acchi duçentuçinquanta miliuna e
riniscimmu a ccattari a terra di campagna Madonna ca non era dâ Madonna tannu,
era dô zzu Stèfunu dâ Vìccia, unni cc’è u santuàriu, e cciâ pagammu per contanti
ssa terra, ss’annata fu pròpria un boom di soldi, duçentuçinquanta miliuna per
contanti e cci ccattammu tutta a terra, ci fìçiumu a chiesa nova, si sintìa cchiossà
va. Ora cu sta vita bbella ca cc’è pi dda cca mora… ma puru cc’era mancanza di
dolci, cc’era mancanza di ggiochi, allora tu t’affidavutu a ḍḍṛu iornu, ḍḍṛi ṭṛi-
quaṭṭṛu iorna quannu arrivàvunu. Allura u ritu dô manciari canciava e mmeçi di
manciari pasta àgghiu e ògghiu comu e poveri per esèmpiu, no? macari ti façìutu
na torta ed era festa pirchì tannu chi cc’èrunu bbarra, nei tempi un cc’èrunu sti
bbarra e allura i viscotta casarecci ma quannu arrivava u tempu dâ Madonna
allura cu vinìa purtava i ioca di fora, cu purtava i ggioṣṭṛi, a sintìunu sta cosa.
Oggi u nna senti cchiù pirchì cc’è tuttu oggi. Pa festa dâ Madonna allora si façìunu
sti grandi regate cu sti bbarchi a rremi, mittemu pigghiàvunu dieçi bbarchette di
forma lunga, tipu na gondola diçiamo dai, u chiamamu u varcuzzu, cci mittìunu sei
rrima, ṭṛe persone pi llatu e una a ttimone e si façìunu vinti - ṭṛenta di sti cosi ccà
e façìunu a rregata.
Façimmu u iocu dâ ntinna a ppigghiari a bbandiera con l’antenna. A ntinna era na
ṭṛavi longa ottu-novi metri, si mittìa orizzontali supra na varca, si passava u sivu,
si ṣṭṛicava di stu travu e savìa a sciḍḍṛicari ḍḍṛa supra finu a quannu arrivàvutu
dâ bbandiera, un po’ pericoloso come ggioco, comunque, e tuttora chistu ancora
512

