Page 518 - ATLANTE_LINGUISTICO_SICILIA
P. 518
esisti stu iocu dâ ntinna. Poi cc’è l’àrbulu dâ cuccagna, nzumma qualchi cosa è
rimasta.
Na vota pâ festa di San Giuseppi si pigghiava un vecchietto e un orfano di paṭṛi, un
carusìcchiu nicu, du voti u fiçi me cuçinu Taninu ca era orfanu di paṭṛi cô zzu
Caluzzu Minotti ci diçimmu nuaṭṛi. Allura si façìa crìsciri a varba stu cristianu e si
armava comu stu Santu ca pi nuaṭṛi stu Santu era câ varba, San Giuseppi pi nuaṭṛi
era un mortu di fami praticamente, era un vècchiu cu na tuta, robba mittemu di
mari, un bellu vastuni e un panaru e si purtava stu picciriḍḍṛu manu manuzza ca
era u bbambineḍḍṛu. Poi, a menziornu, si riuniva cô personali di Lampedusa e si
façìa una grossa festa. Iu a vitti fari du voti ccà dê Billeçi e ma rristesi mpressa di
com’era bbellu. Si façìa prima na proçessioni, mittemu stu vecchiareḍḍṛu cu stu
picciriḍḍṛu manu manuzza ca ia caminannu e sta proçessioni darrè, façìunu u giru
di Lampedusa, spartìunu sti panuzzi, ca poi si iccàvunu a mmari, pâ tradizioni avìa
a bbunazzari, e a menziornu cc’era sta grande festa di pasta a ffornu, lasagni, cu
avìa purtava ḍḍṛà e si façìa sta grande mangiata pi tutti.
Na vota, pô iornu dê morti, si iccava a mmari na curuna di çiuri, però ora un sa
fattu cchiù, pê morti o, all’annu, pi ricurdari u mortu a mmari, comu vinni a ffari
u papa quannu mòrsunu i tunisini.
601a Ganzirri
U santu prutitturi è Santa Nicola, nun diçemu San Nicola; Santa Nicola, comu si
ffussi na fìmmina. A festa di Ganzirri è a festa che vviene festeggiata a sicunna
settimana d’austu e si porta in prucissioni il Santo per tutto il paese, cc’è na varetta,
a ṣṭṛascìnanu i ddevoti naturalmenti; sul lago poi lu nchiànanu nta fulùa che è na
bbacca grande, lu nchiànanu supra a fulùa e cci fannu fari u ggiru dû lagu câ
musica; cc’è la musica appresso naturalmenti, che è a bbanda, poi fannu fari mezzu
ggiru dû lagu grande e cc’è a fiaccolata, i ggiochi i focu, spàranu i ggiochi i focu
a mezzanotti e dduranti u ggiru, quannu fannu u ggiru dû Santu supra a bbacca,
attornu u lagu fannu a fiaccolata câ prucissioni di bbacchi. U nèsciunu i setti i sira,
vannu a Papaddu, dâ ṣṭṛata principali scìnnunu di Papaddu e ppìgghianu a via
Marina e vvannu fino a ddove finisci u paisi, e stannu çinquanta metri indietro, a
pparti dû pantanu e cc’è la bbacca pronta, a fulùa, che lu nchiana supra a fulùa e
u ggira. Parti di la chiesa, va a Ppapaddu, Papaddu via Marina fino che ffinisce il
paese e qquannu finisci u paisi lu pòttanu nta bbacca.
Poi cc’è a Madonna dâ muntagna, che è una Madonna di Polsi, in Calabbria, però
di qua la prendono, dalla chiesa, la portano nella bbacca, attravèrsanu lo Ṣṭṛetto,
scìnnunu a Ppezzu e a Ppezzu cc’è la macchina pronta, la làssanu nta chiesa e iḍḍi
vannu nta sta Madonna dâ muntagna che è attraverso quelle montagne.
Cci sono due Santi diversi, Sant’Antuninu e Ssant’Antòniu; Sant’Antuninu qui viene
festeggiatu u ṭṛìdiçi di ggiugnu, Sant Antòniu a ggennàiu, u iornu un mi rricordu
prècisu.
615 S.Agata di Militello
Niaṭṛi di sòlitu facemu ogni annu a fiesta râ Maronna, c’avi na vita a Maronna
Ausiliatrici, prima si faceva a procissioni nterra ora façemu a procissioni nterra e
ropu a mmari e i ggiochi sunnu o jornu, dopo a sira cc’è u cantanti, dopu cc’è...i
sòlitu façemu a sagra rû pisci puru ccà ogni annu amu fattu, avi ddiversi anni ormai
si façi a sagra rû pisci, u pisci azzurru...facèvamu antinna a mmari...mittìamu um
palu longu di lignu ntâ bbarca di puppa verso pruora e ttutti chiḍḍi chi cci...si
513

