Page 518 - ATLANTE_LINGUISTICO_SICILIA
P. 518

esisti stu iocu dâ ntinna. Poi cc’è l’àrbulu dâ cuccagna, nzumma qualchi cosa è
                     rimasta.

                     Na vota pâ festa di San Giuseppi si pigghiava un vecchietto e un orfano di paṭṛi, un
                     carusìcchiu nicu, du voti u fiçi me cuçinu Taninu ca era orfanu di paṭṛi cô zzu
                     Caluzzu Minotti ci diçimmu nuaṭṛi. Allura si façìa crìsciri a varba stu cristianu e si
                     armava comu stu Santu ca pi nuaṭṛi stu Santu era câ varba, San Giuseppi pi nuaṭṛi
                     era un mortu di fami praticamente, era un vècchiu cu na tuta, robba mittemu di
                     mari, un bellu vastuni e un panaru e si purtava stu picciriḍḍṛu manu manuzza ca
                     era u bbambineḍḍṛu. Poi, a menziornu, si riuniva cô personali di Lampedusa e si
                     façìa una grossa festa. Iu a vitti fari du voti ccà dê Billeçi e ma rristesi mpressa di
                     com’era bbellu. Si façìa prima na proçessioni, mittemu stu vecchiareḍḍṛu cu stu
                     picciriḍḍṛu manu manuzza ca ia caminannu e sta proçessioni darrè, façìunu u giru
                     di Lampedusa, spartìunu sti panuzzi, ca poi si iccàvunu a mmari, pâ tradizioni avìa
                     a bbunazzari, e a menziornu cc’era sta grande festa di pasta a ffornu, lasagni, cu
                     avìa purtava ḍḍṛà e si façìa sta grande mangiata pi tutti.

                     Na vota, pô iornu dê morti, si iccava a mmari na curuna di çiuri, però ora un sa
                     fattu cchiù, pê morti o, all’annu, pi ricurdari u mortu a mmari, comu vinni a ffari
                     u papa quannu mòrsunu i tunisini.

                     601a Ganzirri
                     U santu prutitturi è Santa Nicola, nun diçemu San Nicola; Santa Nicola, comu si
                     ffussi na fìmmina. A festa di Ganzirri è a festa che vviene festeggiata a sicunna
                     settimana d’austu e si porta in prucissioni il Santo per tutto il paese, cc’è na varetta,
                     a ṣṭṛascìnanu i ddevoti naturalmenti; sul lago poi lu nchiànanu nta fulùa che è na
                     bbacca grande, lu nchiànanu supra a fulùa e cci fannu fari u ggiru dû lagu câ
                     musica; cc’è la musica appresso naturalmenti, che è a bbanda, poi fannu fari mezzu
                     ggiru dû lagu grande e cc’è a fiaccolata, i ggiochi i focu, spàranu i ggiochi i focu
                     a mezzanotti e dduranti u ggiru, quannu fannu u ggiru dû Santu supra a bbacca,
                     attornu u lagu fannu a fiaccolata câ prucissioni di bbacchi. U nèsciunu i setti i sira,
                     vannu a Papaddu, dâ ṣṭṛata principali scìnnunu di Papaddu e ppìgghianu a via
                     Marina e vvannu fino a ddove finisci u paisi, e stannu çinquanta metri indietro, a
                     pparti dû pantanu e cc’è la bbacca pronta, a fulùa, che lu nchiana supra a fulùa e
                     u ggira. Parti di la chiesa, va a Ppapaddu, Papaddu via Marina fino che ffinisce il
                     paese e qquannu finisci u paisi lu pòttanu nta bbacca.
                     Poi cc’è a Madonna dâ muntagna, che è una Madonna di Polsi, in Calabbria, però
                     di qua la prendono, dalla chiesa, la portano nella bbacca, attravèrsanu lo Ṣṭṛetto,
                     scìnnunu a Ppezzu e a Ppezzu cc’è la macchina pronta, la làssanu nta chiesa e iḍḍi
                     vannu nta sta Madonna dâ muntagna che è attraverso quelle montagne.
                     Cci sono due Santi diversi, Sant’Antuninu e Ssant’Antòniu; Sant’Antuninu qui viene
                     festeggiatu u ṭṛìdiçi di ggiugnu, Sant Antòniu a ggennàiu, u iornu un mi rricordu
                     prècisu.

                     615 S.Agata di Militello
                     Niaṭṛi di sòlitu facemu ogni annu a fiesta râ Maronna, c’avi na vita a Maronna
                     Ausiliatrici, prima si faceva a procissioni nterra ora façemu a procissioni nterra e
                     ropu a mmari e i ggiochi sunnu o jornu, dopo a sira cc’è u cantanti, dopu cc’è...i
                     sòlitu façemu a sagra rû pisci puru ccà ogni annu amu fattu, avi ddiversi anni ormai
                     si façi a sagra rû pisci, u pisci azzurru...facèvamu antinna a mmari...mittìamu um
                     palu longu di lignu ntâ bbarca di puppa verso pruora e ttutti chiḍḍi chi cci...si

                                                                                                         513
   513   514   515   516   517   518   519   520   521   522   523