Page 516 - ATLANTE_LINGUISTICO_SICILIA
P. 516
si usava fare a corse degli asini, dei muli, di cavalli, ora è ttutto vietato perché
l’ambientalisti vuole che non si corre.
204 Terrasini
232a Porticello
306 Sciacca
Cc’era na vota a festa i San Peṭṛu. […]. A sagra de mmare comu nnomu. Si fa da
sempre quasi. Sempi si fa sta festa. Cca cc’era la festa chi cuminciava jornu
vintisei-vintisetti, cu l’antinna a mmari. Façìamu l’antinna a mmari. Ventisetti
giugnu, fina u vintinovi e si cuminciava cu antinna a mmari. Po dopu â ntinna a
mmari cc’eranu i festi ṭṛadizzionali, naturammenti rrumpìamu i quattari, cussa dei
sacchi eh… a pasta càvura nâ manciàumu, tutti sti ṭṛadizzioni. E ppo cc’era u parcu
chi s’esibbìanu quacchi candandi eh… quacchi spettaculu… Sempri accussì ha
statu. Ccà avemu ddivessi santi protettori: avemu San Caloggeru, che è ssantu
protettore e a Maronna dô Soccussu, che è ssanta protettore di Sciacca.
[Per i marinai] cc’è a Maronna dô Soccussu. Si fa ddu viaggi all’annu, picchì la
Maronna dô Soccussu la puttaru a vvia di mari e la pòttanu, pi ṭṛadizzione, la
pòttanu i marinara. Sì. Eni il due febbraio e u quìnniçi agostu. Due votte all’annu.
Si nesci dâ chiesa e ssi potta supra â spaḍḍṛa, a ppedi scazzi, a ppiedi nudi, va, a
pperi nterra e si fa u ggiru di tuttu Sciacca, si fa u ggiru di tutti çincu potti quasi,
si parti sempi a ppiedi. Eh... si fa u ggiru e ppoi si ṭṛasi arrè rinṭṛa â chiesa. A pperi
scàusi e enṭṛu ddu uri. La póttano sulu i marinara e quannu… quali
centucinguanda? na ottandina di chistiani cc’è, se, na ottandina i chistiani. E ppo,
e ppo cc’eni una ṭṛadizzioni chi quannu eni â patti dâ mmari, quannu è â patti dâ
mmari … si riçi… quannu è a mmari si riçi… acchiummâ marina e quannu è â patti
di nterra si riçi acchiumma â mundagna. Acchiumma, méttiri forza. Tutti, tutti
nzémmula, acchiumma â marina! Po semu â mundagna, acchiumma â mundagna!
Sì, quannu si posa si riçi evviva Maria! Viva Maria! Viva Maria!
A ggiugnu si fa chiḍḍṛa i San Petru. Si nesci San Petru ali setti e si potta un
piscaréggiu fori, fori û pottu, si cci fa ffari u ggiru, ittamu, ittamu u mmazzu a
mmari pi li caduti chi ci-annu statu a mmari, ci façemu la preghiera cû piscarìggiu
femmu e ppo ṭṛasemu e puttamu a San Peṭṛu arré rinṭṛa â Chiesa.
[Parla di un rito apotropaico che si fa solo durante le feste ma che non può rivelare].
La preghiera di a nṭṛàçina, mittemu si punci cu a nṭṛàçina e iu fàcciu a preghiera
e chiḍḍṛu cci passa. Puru a ḍḍaunara, pi ttagghiari a ḍḍaunara, quannu veni a
ḍḍaunara, riçémucci a ṭṛomba r’aria… Quannu nasci u bbambineḍḍṛu, allura lu
pozzu riri, o quannu u Signuri risorgi u Signuri a Ppasqua.
321 Porto Empedocle
Cc’è cca a festa di Madonna… San Calò si etta u pani, il pane, sì, qua in piazza,
ogni fiṛṛiṛuni ca passa pê sempio, c’avi una promessa lei, avi una promessa? Aiu
u ddesideriu tipu i dàricci iu deçi chili i pani, venti chili i pani, fannu i panina così,
cc’è chi ci etta i caramelli, cc’è cu cci da i ggelati, cc’è cu cci offri a bbirra… è
una cosa comunali. I marinari sulu a festa di la Madonna avemu cca. Ca cc’è,
mittemu, c’eni u palu a mmari, ca caminamu e si ettanu a mmari, u saccu ca vannu
currennu, a frittata in piazza ca mancianu i cristiani…
Ccà abbiamo a festa della Madonna del Ccàrmine, a festa, ch’è a festa ddei
marinai, ca cca è ognò… è â mettà, è â metà di lùgglio, po po’ scuppari i ssédici, i
diciotto lùgglio, cc’è la festa a mmari, facemu i giochi su… i ggiochi d’antenna a
mmari, i giochi a mmari, facimu a paiḍḍṛazza di… a paella di pesci, di pisci fritti,
padella i pisci fritti, façemu certi ggiochi chissi eh… di pignati, anchi chi ṛumpi i
511

